Postarea cu verbele Mantrei Ho’oponopono
- îmi pare rău, iartă-mă, mulțumesc, te
iubesc - are cel mai mare succes dintre toate postările mele de până acum.
Așa că, mă simt chiar datoare să continui, arătându-mi propria contribuție la
interpretarea acestei formule magice, care poate alina suferințe și poate aduce
armonizare cu sine, cu propriul Supraconștient și cu lumea din jur.
Sper că ai observat că am folosit
termenul de Supraconștient nu cel,
foarte cunoscut de Subconștient. Sunt
niște termeni diferiți cu funcții diferite, deși colaborează în procesul
creativ. În cartea pe care am scris-o, explic și definesc clar ce înseamnă
fiecare, dar aici spațiul este mult prea restrâns pentru a o face. Pe scurt,
Subconștientul este cel care are toate informațiile despre viața trăită până acum, iar Supraconșientul este cel care dirijează întreaga viață spirituală a personei
umane. Este Sinele Superior.
Acum mi-am propus să mă prezint câte
ceva din procesele psihice care însoțesc unul din cele patru verbe, și anume
verbul reprezentat prin formula îmi pare râu.
Dar,
înainte de a da fragmentul din cartea mea (CUM E SĂ
FII PE LOCUL ȘI PE TREABA TA – Perspectivă energetică în AFIRMAREA DE SINE),
am să vă prezint o povestioară, pe care chiar zilele acestea am găsit-o, pe
internet. Se potrivește perfect la subiect.
Iat-o:
<Un soldat,
numit Nobushige, se duse la Hakuin şi-l întrebă:
- Există cu
adevărat rai şi iad?
- Cine eşti tu?
îl întrebă Hakuin.
- Sunt un
samurai.
- Tu? - se miră Hakuin, - ce nobil te-ar lua pe tine în garda lui? Ai o
mutră de caraghios!
Soldatul se
înfurie şi duse mâna la teacă, dar Hakuin continuă:
- Ai şi sabie! Pariez că-i prea tocită ca să-mi
tai capul!
Nobushige
trase sabia din teacă, dar Hakuin îi spuse:
- Aşa se deschid porţile infernului!
La aceste
cuvinte, samuraiul, înţelegând în sfârşit pilda maestrului, puse sabia în teacă
şi se înclină.
- Aşa se deschid porţile raiului, - zise atunci maestrul.>
Nu cred că mai are sens să mai insist
cu explicații. Mult mai util este ca fiecare să-și facă propriile interpretări.
Chiar și simbolul internațional al păcii are
brațele în jos.
Cel care a proiectat acel semn, intuitiv și sub impulsul
disperării create de atacurile nucleare, a regretat apoi că l-a făcut așa. Pentru că
spunea că este un semn al morții. Și ar fi vrut, pentru pace, un semn al bucuriei, îndreptat
în sus. Nu a înțeles bipolaritatea arhetipului. Pulsiunea de viață
se poate exprima liber atunci când este în armonie cu pulsiunea de moarte, de
limitare, de renunțare.
Și totuși, deplina acceptare este precedată și susținută de o renunțare
Eu dau, în continuare un fragment din cartea mea și te las să tragi
concluziile care îți sunt potrivite.
“Sensul creației de Sine se îndreaptă
spre idealul perfect, dar pe drum sunt atâtea ispite… Şi blocajele emoţionale
fac parte din categoria centrală a acestor ispite.
Doar dacă recunoşti propria valoare
personală şi, în fundament, ai o bună stimă de sine, ce-ţi susţine siguranţa,
îţi poţi permite să spui îmi pare rău. Pentru
că asta înseamnă un act de smerenie, de retragere din spaţiul de putere
ofensivă, cuceritoare. Şi noi toţi suntem nişte cuceritori, datorită
instinctului de conservare, care ne mână să avem grijă de propria persoană.
Atunci când spui îmi
pare rău înseamnă că este recunoscut un aspect
neputincios al tău; sau o ignoranţă; sau o greşeală. Şi acest act nu este deloc
uşor. Presupune maturitate emoţională, competenţe de reechilibrare subită şi
capacitatea de a-l accepta pe celălalt în spaţiul tău afectiv.
Şi doar dacă recunoşti valoarea
celuilalt poţi spune, din inimă, îmi pare rău,
atunci când ai încălcat din drepturile sale funciare. Şi nu este nevoie să
agresezi fizic sau să furi ceva material de la cineva pentru a a-i încălca
drepturile. Pe plan spiritual, încălcarea acestor drepturi poate însemna să ai
gânduri ori emoţii negative ce atacă imaginea sa. Şi nu trebuie să fie doar
furie sau ură. Chiar şi o emoţie de milă este, în fond, tot negativă, pentru că
devalorizează; sau frica, care dezorganizează sistemul energetic al relaţiei.
Psihologic, a spune îmi
pare rău înseamnă asumarea prezenţei în situaţie,
prin exprimarea afectului propriu şi, implicit, asumarea responsabilităţii şi
centrarea pe sine. Adică: Eu sunt în această situaţie, eu
simt asta pentru situaţia în care mă aflu, eu sunt disponibil să fac ceva cu
ceea ce simt şi cu ceea ce fac.
Formula implică recunoaşterea unor
fapte, a unor situaţii, a unor emoţii sau a unor gânduri care nu sunt adecvate
bunului mers al lucrurilor vieţii. Aceasta înseamnă recunoaşterea
responsabilităţii de a fi implicat în acea situaţie, recunoaşterea propriei trăiri
emoţionale în raport cu situaţia expusă şi recunoaşterea disponibilităţii de a
schimba, de a lăsa să treacă această stare negativă.
Este o formulă de implicare,
recunoaştere şi smerenie. Acest act este crucial, pentru că avem libertate
deplină asupra deciziilor noastre. Putem să spunem şi nu,
blocând comunicarea. Dar dacă ai spus îmi pare rău înseamnă
că ai spus nu gândurilor şi emoţiilor tale devalorizatoare la adresa acelei
persoane. Însă prin aceasta ai spus da relaţiei, ai spus un da
pentru creşterea spirituală împreună.
Nici un alt element extern nu
decide în locul unei persoane umane, chiar dacă luăm aceste decizii şi în
funcţie de influenţe externe. Şi a decide să intervii asupra a ceea ce eşti, prin ceea
ce simţi, este
marele secret al alchimiei dezvoltării personale. Asta se exprimă în toate
actele noastre, de la cele mici, aparent mai puţin importante, până la cele de
importanţă majoră pentru viaţa noastră.
Prin sistemul energetic, suntem
interconectaţi la tot ceea ce ne înconjoară. Şi avem influenţă creativă, chiar
şi acolo unde nu suntem conştienţi de asta.
Chiar şi lumea fizică, obiectuală este
influenţată de stările emoţionale ale unei persoane şi, cu atât mai mult,
celelalte persoane umane, cu care se află în relaţie.
Starea unei persoane umane
influenţează tot mediul în care trăieşte, doar că nu ştim, de multe ori, să
receptăm răspunsul care ne vine în funcţie de ceea ce am transmis.
Dar, dacă ne gândim la reacţiile
câinilor, ale pisicilor sau ale copiilor (mult mai evidente), am putea să ne
decodăm propria stare din răspunsul primit.
Îmi
pare rău este şi o renunţare la o anumită
reacţie anterioară şi o schimbare de poziţie.
Aceasta este o mişcare
importantă. De aceea, un verb care exprimă schimbarea poziţiei are o mare forţă
de acţiune energetică. Şi de aici porneşte, ca de la sine, procesul schimbării
generale a situaţiei, în direcţia vindecării. Pentru că sunt activate emoţii
ale întregului complex al situaţiei.
Îmi
pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc sunt
nişte verbe - ancoră, puncte de reper pentru a activa orice altă emoţie
blocantă şi pentru mobilizarea resurselor reconstructive în acea situaţie.” Oxana Covaci - CUM
E SĂ FII PE LOCUL ȘI PE TREABA TA – Perspectivă energetică în AFIRMAREA DE SINE
Articole in care
prezint Mantrei Ho”oponopono
VINDECAREA SUPRACONȘTIENTULUI
http://perspectivaenregetica.blogspot.com/2013/10/vindecarea-supraconstientului_5397.html
IERTARE
http://perspectivaenregetica.blogspot.com/2013/10/iertarea-face-miracolul-vindecarii.html
Recunoştinţa încoronează şi conduce puterea creatoare în spaţiul spiritual al valorilor
http://perspectivaenregetica.blogspot.com/2013/10/recunostinta-incoroneaza-si-conduce.html
Cartea
o poți comanda prin e-mail oxcmai@yahoo.com. O trimit prin postă, iar plata se face la
primire, prin ramburs.
Pentru ședințe de terapie individuală și de
învățare a tehnicilor psihoenergetice, rogramarea se poate face la telefonnr 0721333929
Sedințele individuale se pot realiza și la distanță, folosind prin
camera video.
Pentru întrebări îmi poți scrie pe
e-mail oxcmai@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu